Scriitori Invitați 2018

by FILIT Iași

Gabriela Adameșteanu

(România / Romania)

Gabriela Adameşteanu s-a născut în 1942 la Târgu Ocna. Absolventă a Facultăţii de Litere. Până în 1990, redactor de dicţionare (timp de 19 ani) şi redactor de literatură română (timp de 5 ani). A condus revista „22” (timp de 13 ani) şi suplimentul ei „Bucureştiul cultural” (timp de 7 ani). Premiul „Hellman-Hammett” pentru jurnalism atribuit de Human Rights Watch (2002). Vicepreşedintă (2000-2004) şi apoi preşedintă a Centrului PEN Român (2004-2006). Membră a Juriului Uniunii Latine (2007-2009). Preşedintă de onoare a primei ediţii a Premiului Goncourt Românesc (2013). Chevalier de L’Ordre des Arts et des Lettres (2014). Romanul ei Dimineaţă pierdută a fost dramatizat şi pus în scenă de Cătălina Buzoianu la Teatrul „Bulandra”, cu o distribuţie de aur (decembrie 1986 – februarie 1990), într-un spectacol devenit clasic. Are patru romane (Drumul egal al fiecărei zile, 1975; Dimineaţă pierdută, 1984; Întâlnirea, 2003; Provizorat, 2010), două volume de proză scurtă (Dăruieşte-ţi o zi de vacanţă, 1979; Varăprimăvară, 1989), două volume de jurnalism (Obsesia politicii, 1995; Cele două Românii, 2000), un volum de memorialistică (Anii romantici, 2014) şi două romane traduse din franceză (unul în colaborare). Cărţile ei de proză au fost traduse în 15 limbi.

Iuri Andruhovici

(Ucraina / Ukraine)

Iuri Andruhovici s-a născut în 1960 la Ivana Frankivsk (Ucraina). A studiat la Lvov şi Moscova (Institutul Literar „Maxim Gorki”). Începând din anul 1982 scrie şi publică poezii, fondând, alături de alţi doi tineri scriitori (Oleksandr Irvanez şi Viktor Neborak), gruparea literară militantă Bu-Ba-Bu (Burlesk-Balagan-Bufoniada). A debutat cu un volum de poezii, Cerul şi pieţele (1985). A urmat, în anul 1989, volumul Centrul oraşului, iar doi ani mai târziu cel intitulat Păsări şi plante exotice. A continuat cu publicarea de eseuri şi numeroase articole cu tematică de actualitate, iar romanele sale au început să-şi cucerească audienţa în Ucraina şi în străinătate, pe măsură ce au fost traduse în Polonia, Canada, SUA, Germania, Ungaria, Austria, Rusia şi Finlanda. În anul 2001, la 41 de ani, scriitorului ucrainean îi este conferit prestigiosul Premiu „Herder”. În limba română, i-a apărut romanul Moscoviada (2010).

Oana Arion

România / Romania)

Oana Arion s-a născut în 1979 la București. Absolventă a Liceului Teoretic „Mihail Sadoveanu”, optează pentru Facultatea de Drept în defavoarea celei de Arte şi termină cursurile în anul 2004. Deşi licenţiată în Drept, autoarea nu profesează decât foarte puțin timp, preferând o viaţă boemă. În anul 2015 apare Ultimul viking, primul volum al Seriei „Nemuritor”. Deşi se dorise a fi o carte de sine stătătoare, un an mai târziu va vedea lumina tiparului şi cel de-al doilea volum. Te voi găsi, Dincolo de timp şi Prin cenuşă de visuri se bucură de aprecierea publicului cititor şi până la finele anului 2017 seria va totaliza cinci volume, Pentru că eu sunt. Pentru că tu eşti încheind această călătorie fantastică în lumea creaturilor mitologice. În vara anului 2018 autoarea schimbă registrul şi publică Fugi! – un thriller distopic, cu accente psihologice.

Simona Antonescu

(România / Romania)

Simona Antonescu s-a născut în 1969 la Galaţi şi a copilărit la Ţintea, județul Prahova. După absolvirea Liceului „Constantin Dobrogeanu-Gherea” (actualul Colegiu Naţional „Nichita Stănescu” din Ploiești), a urmat cursurile Facultății de Chimie din cadrul Institutului Politehnic Bucureşti. A debutat în anul 2015 cu romanul Fotograful Curţii Regale, roman câștigător al Concursului de Debut al Editurii Cartea Românească şi al Premiului pentru Cartea de Debut al Uniunii Scriitorilor din România; finalistă la Festival du Premier Roman de Chambéry (Franța); a devenit bestseller, reeditat în 2016, în colecţia Top 10+ a Editurii Polirom. În anul următor, Simona Antonescu publică, la Editura Cartea Românească, Darul lui Serafim, iar în anul 2017 apare la Editura Polirom romanul Hanul lui Manuc. Acesta a fost reeditat de asemenea în colecția Top 10+ a Editurii Polirom şi s-a numărat printre romanele finaliste la Premiul Naţional de Proză „Ziarul de Iaşi” în anul 2018. Recent, Simona Antonescu a început publicarea, la Editura Nemi – carte pentru copii, a seriei Istoria povestită copiilor. În 2018 a publicat la Editura Muzeelor Literare Iași Povestea Otiliei Cazimir.

Jean-Baptiste Aubert

(Franța / France)

Jean-Baptiste Aubert este profesor de limbă și literatură franceză, autor și muzician. În 2014 i se publică culegerea de poeme Pandémonium (Editura „Bibliocratie”, Paris)iar în 2017 îi apare primul său roman, Onze ans, la Editura „Christophe Lucquin”, Paris, roman ales în 2018 ca laureat al celei de-a 31-a ediții a Festival du Premier Roman de Chambéry (Franța). Pianist de jazz și muzică improvizată, are deja patru albume apărute și cântă în mai multe formații muzicale. Locuiește și lucrează în Strasbourg. Primele sale întâlniri cu publicul român au loc la FILIT, la invitația Institutului Francez Iași în colaborare cu Festivalul de la Chambéry. Atât dialogul literar cu Simona Modreanu, cât și întâlnirea cu autori din festival contribuie la reprezentarea vie a actualității culturale franceze în România, iar Festivalul Internațional de Literatură și Traducere de la Iași devine tot mai cunoscut în actualitatea literară franceză.

Lluís-Anton Baulenas

(Spania / Spain)

Lluís-Anton Baulenas s-a născut în 1958 la Barcelona (Spania). Este romancier, dramaturg și traducător în limba catalană. A fost distins cu principalele premii catalane, printre care Premiul „Sant Jordi” (2008), cel mai important din literatura catalană, Premiul „Ramon Llull” (2005), Premiul „Prudenci Bertrana” (2000), Premiul „Carlemany” (1998). Literatura sa a fost tradusă în peste 15 limbi. Patru dintre romanele sale sunt deja traduse în limba română. Pentru un sac de oase și Nasul lui Mussolini au apărut în 2010 la Editura Meteor, în traducerea Oanei-Dana Balas. Firul de argint (Editura Meronia, 2009) și Fericirea (Editura Meteor, 2014) au apărut în traducerea Mariei-Sabina Draga Alexandru, în 2019 urmând să apară Doamna cu macara.

Mihai Buzea

(România / Romania)

Mihai Buzea s-a născut în 1971. Absolvent al Facultății de Filologie (1996), reporter la „Academia Cațavencu” (2005-2011), colaborator la revistele „Cațavencii” și „Dilema Veche” (din iunie 2011, respectiv iunie 2015). A publicat romanele Berile de Aur (2006, regie proprie) și Gastarbeiter (2017, Editura Polirom). Pasionat până la obsesie de istorie și călătorii, a devenit un „maniac” al turismului cultural, din care și-a făcut în cele din urmă o profesiune în sine; a scris și scrie despre „bucățile” uitate de trecut și de prezent, prea mici pentru a fi văzute de cei mari, prea maculate pentru a fi recomandabile celor mici. Legat cu fire nevăzute de Cluj-Napoca, de Iași și de Sibiu, s-a lăsat povestit de aceste orașe, care numai lucruri bune n-au de spus despre Mihai Buzea, spre deosebire de San Francisco, Paris, Budapesta și București, care au de spus – și vor spune – lucruri cu adevărat foarte rele. În 2018 a publicat la Editura Muzeelor Literare Iași Povestea lui Vasile Pogor.

Eduardo Caballero

(Spania / Spain)

Eduardo Caballero s-a născut în 1968 la Madrid (Spania). A studiat la prestigioasa Școală de Litere din Madrid, condusă de către Alejandro Gándara. Este, printre altele, autor al cărților Alt nume, altă ușă (Crealite, 2014), Acum că nu mai ești (Crealite, 2015) și Camerele inimii (Crealite, 2016).  Alt nume, altă ușă, volum de povestiri cu prefața scrisă de către Jesús Ferrero, a obținut recenzii foarte favorabile în Spania și a fost publicat în România la Editura Univers, în 2015. De asemenea, revista literară „Dilemateca” i-a publicat povestirea Nu e absolut nimic, parte a acestui volum.

Ana Maria Caia

(România / Romania)

Ana-Maria Caia s-a născut în 1980 la Mănăstirea Neamț. Are studii de filosofie și o medalie de argint la Olimpiada Internațională de Filosofie. A scris scenarii de televiziune și de filme documentare, articole despre călătorii, reportaje, povești despre oameni, texte pentru radio, o piesă de teatru în limba franceză, discursuri pentru politicieni, strategii electorale, branded content, poezii. A publicat în 2015 cartea de ficțiune Opt povestiri la Editura Tandem Media.

Delia Calancia

(România / Romania)

Delia Calancia, povestitoare, ilustratoare şi autoare de carte pentru copii, s-a născut la 9 februarie 2008, locuieşte în Vaslui, este elevă în clasa a V-a şi îşi împarte timpul liber între citit, scris şi desenat. La vârsta de nouă ani a publicat la Editura Humanitas O zi din viaţa Deliei, carte ilustrată cu propriile desene, devenind cea mai tânără autoare Humanitas. Volumul este despre aventurile Deliei şi ale prietenului său înţelept Melcovici, despre urşii de pluş Berend și Vincent, despre prietenii ei scriitori şi traducători (Adina Popescu, Florin Bican, Ioana Bot, Ciprian Măceşaru, Ioana Nicolaie, T.O. Bobe, Gheorghe Florescu, Vali Florescu), muzeele de artă pe care le-a vizitat în Olanda, jucăriile sale de pluş, muzica preferată, tricouri cu David Bowie şi înghețată, vise şi ilustrații în desene sau cuvinte, despre Van Gogh, Vermeer și Botero, despre cărţi, multe cărţi care apar în volum. A avut o rubrică permanentă, „Pagina Deliei”, în „Ghidul pozneţ de cultură”, în ultimele numere de apariţie ale ediţiei tipărite. Colaborează cu „Ordinul povestitorilor”, coordonată de Adina Popescu, revistă în care i-au apărut numeroase ilustraţii.

Iulian Ciocan

(Republica Moldova / Republic of Moldova))

Iulian Ciocan s-a născut în 1968 la Chişinău (Republica Moldova). Este prozator, publicist şi critic literar. Comentator al postului de radio Europa Liberă. Romane publicate: Înainte să moară Brejnev (Editura Polirom, 2007; ediţie cehă la Dybbuk, 2009); Tărîmul lui Saşa Kozak (Editura Tracus Arte, 2011; ediţie slovacă la Kalligram, 2015; ediţie franceză la Belleville, 2017); Iar dimineaţa vor veni ruşii (Editura Polirom, 2015), Dama de cupă (Editura Polirom, 2018). A publicat proză în reviste şi antologii din SUA, Germania, China, Cehia, Bulgaria, Belgia şi Brazilia. Invitat la New York, la festivalul PEN World Voices (2011) şi la Noaptea Literaturii din Amsterdam (2016). În 2018 a publicat la Editura Muzeelor Literare Iași Povestea lui Nicolae Gane.

Nicolae Coande

(România / Romania)

Nicolae Coande s-a născut în 1962 la Osica de Sus, județul Olt. Editor fondator al revistei „SpectActor” (2006). Este realizator și moderator al „Întâlnirilor SpectActor”, un eveniment cultural găzduit din 2009 de Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova, al „Duminicilor de Poezie în teatru” (2010), organizator al Colocviilor „Ion D. Sîrbu”. Cel mai recent proiect cultural în care este implicat: „Adunarea Poeților și a SpectActorilor Craioveni” (din 2016). A publicat zece cărți de poezie. A debutat cu placheta de poeme În margine (1995), premiată de Uniunea Scriitorilor din România. Cea mai recentă carte de poeme publicată: Plagiator. 1962 (Editura Măiastra, 2017). A publicat cinci culegeri de publicistică și eseuri. Cea mai recentă carte de eseuri: Dumnezeu poet și protector al lumii (Editura Tracus Arte, 2016). A primit două premii ale Uniunii Scriitorilor din România (1995, 2003). Cel mai recent premiu acordat: Premiul „Radu Enescu” al revistei „Familia” (2017). A fost scriitor în rezidență invitat de fundații germane, austriece, elvețiene: Fundaţia „Heinrich Böll” (Langenbroich, Köln), 2003-2004; Fundaţia „Künstlerdorf Schöppingen” (Münsterland), 2008; „quartier 21”, Viena, 2014-2015; Château de Lavigny, Elveția, 2017.

Mariana Codruț

(România / Romania)

Mariana Codruţ s-a născut în 1956 la Prisăcani, județul Iaşi. A publicat mai multe volume de poezie, printre care Măceşul din magazia de lemne (Junimea, 1982), Tabieturile nopţii de vară (Editura Cartea Românească, 1989), Existenţă acută (Editura Cartea Românească, 1994), Hiatus (Editura Paralela 45, 2015). De asemenea, semnează câteva cărţi de proză, debutând cu romanul Casa cu storuri galbene (Editura Polirom, 1997), una de publicistică, Românul imparţial (Editura Dacia XXI, 2011), precum şi traducerea unei lucrări a lui J. Piaget, Reprezentarea lumii la copil (Editura Cartier, 2005). Emil Brumaru, cel mai important poet român contemporan, o consideră „o mare poetă şi un caracter de excepţie”, iar Andrei Pleşu, vorbind despre publicistica ei, remarcă „limpezimea nobilă a stilului, simţul nedegradat al limbii, rigoarea atitudinii”.

Andrei Crăciun

(România / Romania)

Andrei Crăciun s-a născut în 1983 la Târgoviște. Are studii academice în administrație publică, științe politice, istoria ideilor și mentalităților, cultură și civilizație ebraică. A studiat la București și la Tel Aviv. A urmat cursuri de literatură la Escuela de Escritores din Madrid. Este ziarist și scriitor. A publicat o trilogie sub titlul Baricadele (Baricadele I, Editura Humanitas, 2014; Baricadele II, Editura Herg Benet, 2016; Baricadele III, Editura Hyperliteratura, 2017), două cărți de poeme (Poezii pentru acea necunoscută, Editura Herg Benet, 2015; Toată poezia lumii, Editura Hyperliteratura, 2017), două cărți de proză scurtă (Pălăria albastră și alte povestiri, Editura Herg Benet, 2015; Îndurabile, Editura Herg Benet, 2017) și un roman-poem (Aleea Zorilor, Editura Polirom, 2017). Cartea Pălăria albastră și alte povestiri a fost premiată drept cea mai bună carte de proză a anului 2015 de către revista „Tiuk!”. Cu Aleea Zorilor, a fost, în anul 2018, finalist pentru premiul „Tânărul Scriitor al Anului”, la Gala Tinerilor Scriitori. În 2018 a publicat la Editura Muzeelor Literare Iași Povestea lui Ion Creangă.

Oliviu Crâznic

(România / Romania)

Oliviu Crâznic s-a născut în 1978. Este scriitor, antologist, publicist. În 2010, a publicat romanul …Şi la sfârşit a mai rămas coşmarul. Ulterior, a publicat numeroase povestiri şi nuvelete (majoritatea se regăsesc în volumul Ceasul fantasmelor, 2015), fiind distins cu mai multe premii, inclusiv unul acordat de Societatea Europeană de Science Fiction. A fost publicat în diverse antologii şi reviste (inclusiv în „Apostrof”, revistă a Uniunii Scriitorilor din România, și în câteva publicații de peste hotare) alături de nume importante ale literaturii universale. Apare menționat în The Encyclopedia of Science Fiction, iar operele lui au făcut obiectul unor eseuri semnate de doctoranzi/doctori în filologie. A fost invitat să le vorbească studenților Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității București ori studenților Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”, a participat la sesiunea științifică a Academiei Române – Divizia de Logică, Metodologie și Filosofie a Științei și a jurizat (împreună cu conf. univ. dr. A.M. Negrilă) un concurs literar organizat de Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității Creștine „Dimitrie Cantemir”. A participat, în calitate de moderator al serii dedicate literaturii S.F., la Festivalul Internațional de Literatură de la București și, în calitate de invitat, la emisiuni culturale televizate sau radiodifuzate, precum și la evenimente culturale.

Augustin Cupșa

(România / Romania)

Augustin Cupșa s-a născut în 1980. A debutat în 2006 cu romanul Perforatorii (Premiul revistei „Ramuri”, Premiul revistei „Mozaicul”, nominalizat la Premiul Euridice). A mai publicat două volume de proză scurtă, Profesorul Bumb și Macii suedezi (nominalizat la Gala Tânărului Scriitor, 2011) și Marile bucurii și marile tristeți, tradus integral în limba sârbă (Velike radosti i velike tuge). Ca scenarist a debutat cu Trenul către București pleacă de la linia 3 (Premiul HBO România), a colaborat la adaptarea serialului În Derivă (produs de HBO România 2011, 2012) și la scurtmetrajele Ceață (Grand Prix du Jury, Festival International „Premiers Plans” Angers, Debut Prize „Message to man” Sankt Petersburg IFF) și Fructe necoapte (în post producție). Romanul Așa să crească iarba pe noi a apărut la Editura Humanitas în anul 2017.

Nichita Danilov

(România / Romania)

Nichita Danilov s-a născut în 1952, la Mușenița Climăuți, județul Suceava; absolvent al Facultății de Științe Economice și al Școlii Postliceale de Arhitectură, Iași. Debut în presă în anul 1979 în paginile revistei „Dialog”. Debut editorial în anul 1980 cu volumul de poeme Fântâni carteziene (volum distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor). Dintre volumele publicate, amintim cărțile de poezie: Câmp negru (1982), Arlechini la marginea câmpului (1985), Poezii (1987), Deasupra lucrurilor, neantul (1990), Mirele orb (1995), Recviem pentru țara pierdută (2016), sau antologia de autor Nouă variațiuni pentru orgă (1999); de asemenea, a publicat mai multe volume de nuvele sau romane, printre care: Nevasta lui Hans (1996), Tălpi. Șotronul (2004), Mașa și Extraterestrul (2005), Locomotiva Noimann (2008) sau Ambasadorul invizibil (2010); este totodată autorul unor volume de pamflete politice și de portrete literare. Prezent în numeroase antologii din țară și străinătate. Poezia sa a fost tradusă în Ungaria, Cehia, Estonia, Spania, Franța, SUA, Anglia. În anul 1995 a primit Premiul Fundației Soros pentru poezie. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România și al PEN Club. A fost economist, corector, profesor, muzeograf, editor, redactor („Convorbiri literare”), șef departament cultură („Monitorul de Iași”), director (Teatrul pentru copii și tineret „Luceafărul” Iași; Casa de Cultură a Municipiului Iași „Mihai Ursachi”), secretar literar (Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași).

Luca Dinulescu

(România / Romania)

Luca Dinulescu s-a născut în 1979 la București. Este absolvent al Facultății de Cinematografie și Televiziune Universitatea Media, secția Regie Film, licențiat în Regie de Film și Televiziune al Facultății de Cinematografie Hyperion. Și-a lărgit cunoștințele și deprinderile ca: Senior Copywriter Springer & Jacoby Romania; manager cont facebook/twitter/G+ pentru Nemira prin crearea de content pentru blog și newsletter, coordonator al clubului lunar de lectură „Nemira”; jurnalist al „Academiei Cațavencu”; colaborator Radio România Cultural; scenarist rezident Pro TV; coordonator al echipei de scenariști „Dansez pentru tine” (primele două ediții). Ca publicist a colaborat și corespondat pentru publicația de limba română din America „Sacramento Romanian Magazine”. A participat la workshopul de scenaristică și elemente dramatice „How To Say It” în Sofia (Bulgaria). A publicat proză scurtă: Sir Sugismund, Editura Polirom, Iași, 2006 ; Prostituția României (roman), Editura Tracus Arte, 2016; Istoria alternativă a literaturii române în benzi desenate, Editura Univers, 2017. Este inclus în volumele Poesis International (2012), Moș Crăciun & Co., omologat cel mai rapid roman din lume în „Cartea Recordurilor”, Editura Art (2012), în antologia BEST OF: Proza scurtă a anilor 2000 (2013). În 2015, a fost câștigător al concursului de proză scurtă „Tomiseisme” și este finalist al concursului de scenarii de lung metraj TIFF-HBO 2005, cu scenariul That jazz again. A beneficiat de o rezidență FILIT (Iași, 2018).

Svetlana Dorosheva

(Ucraina, Israel / Ukraine, Israel)

Svetlana Dorosheva s-a născut în Ucraina, iar în prezent trăiește în Israel, împreună cu soțul ei și cei trei copii. Este scriitoare și ilustratoare. A lucrat ca interpret, copywriter, art manager și creative manager în domeniul publicitar. De când s-a mutat în Israel, în 2009, lucrează ca ilustrator, realizând inclusiv ilustrațiile pentru cele două cărți ale sale. Primul ei volum, Cartea din nufăr, a apărut până în prezent în Rusia, România, Japonia și Statele Unite ale Americii. Cartea a fost nominalizată la Premiul Național pentru cea mai bine vândută carte din Rusia, în anul 2016. Cea de-a doua carte a sa, În mintea copiilor, urmează același parcurs și a fost deja lansată în Rusia și România. Ca ilustrator, Sveta a lucrat la un număr considerabil de cărți, multe dintre ele fiind selectate pentru diverse premii internaționale de ilustrație.

Andrei Dósa

(România / Romania)

Andrei Dósa s-a născut în 1985 la Braşov. A publicat volumele: Când va veni ceea ce este desăvârşit, Editura Tracus Arte, 2011; American Experience, Editura Cartea Românească, 2013; Nada, Editura Pandora M, 2015; Adevăratul băiat de aur, Casa de Editură Max Blecher, 2017; Ierbar, Editura Polirom, 2018. A tradus mai multe cărţi din engleză şi maghiară. În anul 2017 a fost desemnat ca fiind unul dintre cei zece scriitori din cadrul New European Voices, program coordonat de platforma Literature Across Frontiers. În prezent, este redactor al revistei „Poesis international”.

Selma Dragoș

(România / Romania)

Selma Dragoș s-a născut în 1979 la Cluj-Napoca. A absolvit Facultatea de Teatru din cadrul UNATC, în 2008, cu licența în Regie-Teatru. În prezent urmează cursurile de Masterat Scriere Dramatică la UAT – Târgu Mureș și este implicată într-o varietate de activități, care îmbină teatrul cu psihologia, reunite sub aceeași idee: crearea de situații artificiale cu ajutorul cărora se poate obține mai multă claritate. Ca dramaturg și regizor o regăsim în Comedia Eroilor (2006), Bătrânii (2008), The perfect high (2013), Dumnezeu îți trimite bomboane (2013), Poveste de iarnă (creator și mânuitor de umbre, 2015), De ce eu? (regie, one-woman show, dramatizare de Ana Cucuta după romanul De ce fierbe copilul în mămăligă, de Aglaya Veteranyi). A elaborat scenarii pentru Media Pro Pictures, 2006 (Un pas înainte); IndigoFilms, 2008 (Nimeni nu-i perfect). A beneficiat de o rezidență FILIT (Iași, 2018).

Domnica Drumea

(România / Romania)

Domnica Drumea s-a născut în 1979 la Râmnicu-Vâlcea. Debutează în 2004 cu volumul Crize, Editura Vinea, volum care a fost distins cu Premiul pentru debut al Asociației Scriitorilor din București. În 2009 publică volumul Not for Sale la Editura Cartea Românească. În 2014 publică volumul Vocea la Editura Charmides. Poemele sale au fost traduse în suedeză, franceză, germană, rusă, cehă.

Teodor Dună

(România / Romania)

Teodor Dună s-a născut în 1981 la Tâncăbești, județul Ilfov. A absolvit Facultatea de Litere, Universitatea București. A publicat volumele: trenul de treieşunu februarie, Editura Vinea (2002 – Premiul Național „Mihai Eminescu” – Opera Prima, Botoșani); catafazii, Editura Vinea (2005); De-a viul, Editura Cartea Românească (2010); Der lärm des fleisches (traducere de Georg Aescht), Edition Solitude, Germania (2012); Obiecte umane, Editura Cartea Românească (2015 – Premiul Cartea de Poezie a anului 2015, Gala Tinerilor Scriitori) și Kirilă, Editura Tracus Arte (2017). În 2010, a beneficiat, pentru 6 luni, de o bursă de creație la Akademie Schloss Solitude (Germania). Grupaje din poemele sale au fost traduse în franceză, engleză, suedeză, spaniolă, bulgară, maghiară.

Carmen Firan

(România / Romania)

Carmen Firan, poetă și prozatoare, a publicat peste de douăzeci și cinci de volume (romane, proză scurtă, eseuri și poezii), atât în România, cât și în SUA. Cel mai recent roman al său, The Lost Shadow / Umbra pierdută, a fost publicat în limba română la Editura Polirom, în 2018. Din 2000, locuiește la New York. Printre cărțile recente se numără Interviews and Encounters. Poems and Dialogue with Nina Cassian (Sheep Meadow Press, 2016), Inferno (SD Press, 2014), Rock and Dew (Sheep Meadow Press, 2013), Words and Flesh (povestiri, Talisman Publishers, 2008), The Second Life (povestiri, Columbia University Press, 2005), The Farce (roman, Spuyten Duyvil, 2003), In the Most Beautiful Life (Umbrage Editions, 2002), precum și trei volume de poezii: Afternoon With An Angel, The First Moment After Death și Accomplished Error. În 2006, a coordonat Born in Utopia: An Anthology of Modern and Contemporary Romanian Poetry (Talisman House), iar în 2008 a coordonat antologia Stranger at Home. Contemporary American Poetry with an Accent (Numina Press, Los Angeles). Lucrările sale apar traduse în reviste, antologii și cărți din Franța, Israel, Suedia, Germania, Anglia, Irlanda și Polonia. Este membră a Pen American Center și a Poetry Society of America, face parte din Consiliul Editorial al „Interpoezia” (New York) și conduce Intercultural Poetry Series de la Cornelia Street Cafe, din The Village, New York.

© Jost Van Der Broek

Jonathan Franzen

(Statele Unite ale Americii / United States of America)

Jonathan Franzen s-a născut în 1959 la Western Springs, Illinois (SUA). Este unul dintre cei mai importanți scriitori din SUA și din lume. A crescut în Webster Groves, Missouri, o suburbie a oraşului St. Louis. A studiat limba şi literatura germană la Swarthmore College şi pe urmă la Freie Universität din Berlin, ca bursier Fulbright. A lucrat în laboratorul de seismologie din cadrul Departamentului de Fizica Pământului şi Ştiinţe Planetare de la Harvard. Este autorul mai multor romane – Al 27-lea oraş (1988; Editura Polirom, 2007), Strong otion (1992), Corecţii (2001), distins cu prestigiosul National Book Award şi cu James Tait Black Memorial Prize, Libertate (2010; Editura Polirom, 2011, 2016) şi Puritate (2015; Editura Polirom, 2016). A mai publicat două volume de eseuri, How to Be Alone (2002) şi Farther Away (2012), şi unul de memo­rii, The Discomfort Zone (2006). Este un colaborator constant al revistei „The New Yorker” şi, din 2012, membru al Academiei Americane de Arte şi Litere.

Cristian Fulaș

(România / Romania)

Cristian Fulaș s-a născut în 1978 la Caracal, județul Olt; a absolvit Litere, apoi Studii Aprofundate de Teoria Literaturii. Debutează în 2015 cu romanul Fâşii de ruşine (Gestalt Books; Premiul „Observator cultural” pentru debut; Premiul Colocviilor „Liviu Rebreanu”; Premiul revistei „Accente”; nominalizat la Premiile USR pentru debut; nominalizat la Premiul Cartea Anului al „Ziarului de Iaşi”). În 2015 publică Jurnal de debutant (Editura Tracus Arte). În 2016, După plâns (nominalizat la Premiul Cartea Anului al „Ziarului de Iaşi”). În 2017, i-a apărut la Editura Polirom volumul de povestiri Cei frumoşi şi cei buni. A tradus aproximativ cincizeci de titluri din engleză, italiană şi franceză. Dintre ele amintim: Visul lui Machiavelli (Christophe Bataille), Vorbeşte-le despre bătălii, regi şi elefanţi (Mathias Enard), Mituri clasice (Jenny March), Aplicaţii clinice ale psihoterapiei (Gestalt Gianni Francesetti, Michela Gecele, Jan Roubal), Igitur. O aruncare de zaruri (Stéphane Mallarmé), Busola (Mathias Énard), O scurtă istorie a beției (Mark Forsyth). În 2018 a publicat la Editura Muzeelor Literare Iași Povestea lui Dosoftei.

Tudor Ganea

(România / Romania)

Tudor Ganea s-a născut în 1983 la Bucureşti și este arhitect. A debutat în 2016 cu romanul Cazemata (Editura Polirom), pentru care a Primit Premiul „Tânărul prozator al anului”, 2016, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori, Premiul pentru debut al revistei „Observator cultural”, Premiul „Nepotu’ lui Thoreau” (debut) şi a fost nominalizat la Premiile Uniunii Scriitorilor (debut). Este prezent în antologia European First Novel Festival (Budapesta, 2017). A mai publicat la Editura Polirom două romane: Miere (2017, distins cu Premiul „Tânărul prozator al anului”, 2017) și Porci (2018). Fragmente din romanele sale au fost traduse în limbile maghiară, turcă, italiană, franceză, spaniolă şi engleză. În 2018 a publicat la Editura Muzeelor Literare Iași Povestea lui Mihail Sadoveanu.

Diana Geacăr

(România / Romania)

Diana Geacăr s-a născut în 1984 la Târgoviște. Este scriitoare și traducătoare. A publicat volumele de poezie bună, eu sunt diana și sunt colega ta de cameră (Editura Vinea, 2005, Premiul Național „Mihai Eminescu” pentru debut), Frumusețea bărbatului căsătorit (Editura Vinea, 2009, Premiul „Marin Mincu”) și Dar noi suntem oameni obișnuiți (Editura Cartea Românească, 2017). A publicat poeme și proză scurtă în reviste literare („Poesis international”, „Timpul”, „Literomania”, „Levure littéraire”, „Crevice”, „Subcapitol” ș.a.) și în antologii (Exerciții de neclintire. Antologia poeților laureați ai Premiului Național de Poezie „Mihai Eminescu” – OPUS PRIMUM 1999-2017, Casa de Editură Max Blecher, 2017; Tu, înainte de toate. O antologie a poeziei contemporane de dragoste, Editura Paralela 45, 2017, coord. Cosmin Perța ș.a.). În 2009, a participat la a treia ediție a workshop-ului de traducere de poezie Re:verse, organizat la Szigliget, în Ungaria, de József Atilla Circle Literary Association of Young Writers (JAK). A tradus din limba engleză poeme pentru revista online „Crevice” și pentru antologia de poezie internațională contemporană Portrete de frontieră/ GrenzPortraits (Klak Verlag, Berlin, 2017, coord. Rodica Draghincescu), în care este prezentă și ca autor, și, din limbile engleză și franceză, multe cărți de literatură contemporană. Este colaborator permanent al revistei „Crevice”.

Sylvie Germain

(Franța / France)

Sylvie Germain s-a născut în 1954 la Châteauroux (Franța). A studiat filozofia la Sorbona (master de filozofie și estetică în 1978) și la Nanterre (doctorat în filozofie și estetică, 1981). După diferite posturi ca bibliotecar și profesor între 1977 și 1993, se consacră exclusiv activității literare. Din 1984 a publicat aproximativ 20 de romane, 15 eseuri consacrate spiritualității, orașelor și artiștilor, picturii și fotografiei. I s-au decernat câteva premii importante, printre care Premiul „Femina” (Jours de colère, 1989) și Premiul „Goncourt des lyceens” (Magnus, 2005). A fost aleasă membră a Academiei Regale belgiene (2013) şi e preşedintă de onoare la decernarea Premiului „Marguerite Duras”. În limba română, i-au fost publicate romanele: Cartea nopților (Editura Univers, 1998), Zile de mânie (Editura Pandora M, 2003) și Întâmplări dintr-o viață (Editura Nemira, 2014)

Adela Greceanu

(România / Romania)

Adela Greceanu s-a născut în 1975 la Sibiu. Scriitoare şi jurnalistă la Radio România Cultural, a debutat în 1997 cu Titlul volumului meu, care mă preocupă atât de mult… (poezie), Editura Eminescu. A obţinut Marele Premiu „Cristian Popescu” şi Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Sibiu. Au urmat volumele de poezie Domnişoara Cvasi, Editura Vinea, 2001, Înţelegerea drept în inimă, Editura Paralela 45, 2004, Și cuvintele sunt o provincie, Editura Cartea Românească, 2014, volum pentru care a primit Premiul pentru poezie al revistei „Observator cultural” și mențiunea specială pentru „Cea mai bună carte a anului” la Gala Industriei de Carte din România. Criticul Marin Mincu a publicat în 1998 antologia critică numită Poezia română actuală. De la Adela Greceanu la Leonid Dimov. În 2008 a publicat romanul Mireasa cu şosete roşii, la Editura Polirom. A câştigat, în 2018, cu povestirea Dar dacă, prima ediţie a Premiului „Boccace”, acordat unei povestiri româneşti de către asociația franceză „Tu connais la nouvelle?”. În 2018 a publicat la Editura Muzeelor Literare Iași Povestea lui Vasile Alecsandri.

Előd Benjámin Horváth

(România / Romania)

Előd Benjámin Horváth (Benji Horváth) s-a născut în 1988 la Târgu-Mureș. Poet, scriitor, slammer, trăducător, redactor la revista literară maghiară „Helikon” din Cluj-Napoca, organizator de ateliere și evenimente culturale. Este membru al formației de audio-vizual-poetic Beatwándor. A studiat filosofie și istoria religiilor la Universitatea „Eötvös Lóránd” din Budapesta. Are patru volume de poezie publicate: A cseplini díva (Diva cepliniană), 2009; Beatcore, 2015; Az amnézia útja (Drumul amneziei), 2016; A dicsőséges Európa (Europa glorioasă), 2018. A publicat poezie, proză, eseuri, interviuri și recenzii în numeroase periodice din România și Ungaria. Apare în antologia liniște, pace, perversiuni, heppiend: tineri poeți maghiari din Transilvania (Casa de Editură Max Blecher, 2016. Tradusă de Andrei Dósa, coordonată de Ștefan Baghiu).

Mihai Ignat

(România / Romania)

Mihai Ignat s-a născut în 1967 la Brașov. Studii de licență, masterat și doctorat la Facultatea de Litere a Universității București. Este conferențiar universitar la Facultatea de Litere a Universității „Transilvania” din Brașov. Poet și dramaturg. A debutat ca poet cu volumul colectiv Tablou de familie și cu placheta Klein, 1995. Au urmat volumele de poezie Eu, Klein spuse, Poeme în doi, kleinpoeme, Cangrena e un animal de casă, Klein spuse Klein, Klein reloaded și Poate noaptea a și-nceput. În 2004 a debutat ca dramaturg, prin montarea piesei Crize la Radio BBC (Londra). Premiant al Concursului Uniter, al Concursului Național de Dramaturgie al Ministerului Culturii și al Concursului Teatrului de Comedie, cu numeroase montări în țară și în străinătate, cu piese traduse în engleză, germană, cehă, polonă, rusă, bulgară, spaniolă și greacă. A publicat volumele de teatru Patru cepe degerate, Crize, Meserii și fundături, Black Sitcom, Patru piese într-un act, Fermoare, nasturi și capse, Toți privesc înainte și Ei sunt printre noi.

Florina Ilis

(România / Romania)

Florina Ilis s-a născut în 1968 la Olcea, județul Bihor. A debutat cu cartea Haiku şi caligrame (2001). Au urmat la scurt timp romanele: Coborârea de pe cruce (2001), Chemarea lui Matei (2002), Cruciada copiilor (2005), distins cu Premiul „României literare” şi al Fundaţiei „Anonimul” Cartea anului 2005, Premiul pentru Proză al revistei „Cuvântul”, Premiul pentru Proză al Radio România Cultural, Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România, Premiul „Ion Creangă” al Academiei Române. A mai publicat romanul Cinci nori coloraţi pe cerul de răsărit (2006), tradus și în limba italiană, volumul de teatru Lecția de aritmetică (2006) și romanul Viețile paralele (2012), distins cu Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor din România, Premiul „Ziarului de Iaşi”, Premiul pentru proză al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Cluj-Napoca, Premiul Radio România Cultural, Premiul Colocviului Romanului Românesc de la Alba-Iulia. Este membră a Uniunii Scriitorilor din România și Pen Club International. În 2018 a publicat la Editura Muzeelor Literare Iași Povestea lui Mihai Eminescu.

Viorel Ilișoi

(România / Romania)

Viorel Ilișoi s-a născut în 1968 la Ringhilești, județul Botoșani; ziarist și scriitor. Mai mult de jumătate din viață și-a lăsat-o prin paginile ziarelor: „Atitudinea”, „PressOne”, „Viața liberă”, „Timpul”, „Național”, „Cotidianul”, „Jurnalul Național”. Volumul Cele mai frumoase reportaje (2017) adună reportaje literare bine primite de cititori și de critică; urmează Alte reportaje frumoase, antologie aflată în curs de publicare. Viața de ziarist a povestit-o în texte publicate pe site-ul propriu și acestea, adunate în volumul Strălucitor. Întâmplări gazetărești, așteaptă un editor. Stă de mult la rând și un volum de interviuri cu scriitori. A mai publicat volumul Necunoscutul Mihai Codreanu (Editura Muzeelor Literare, Iași, 2014), ceva între reportaj și istorie literară, o viziune personală asupra celui mai mare sonetist român. Tema predilectă a scriitorului este copilăria sa din orfelinat, reflectată în reportaje, proză și poezie publicate pe site-ul propriu, în opusculul Sărut-mâna, mama mea (2016) și în volume colective (Cartea Jijiei, Cartea copilăriilor). A debutat ca poet la 17 ani, în „Luceafărul”, a abandonat mult timp poezia și s-a reîntors la ea acum, spre bătrânețe, scriind poeme de dragoste pe site-ul său.

Eugen Istodor

(România / Romania)

Eugen Istodor s-a născut în 1965 la Bicaz, județul Neamț. Este jurnalist, absolvent al Facultăţii de Litere, Universitatea din Bucureşti. Doctor în sociologie, cu o cercetare despre umor coordonată de profesorul Vintilă Mihăilescu. Între 1990 și 2011 a fost senior-editor al publicației „Cațavencu”, săptămânal, devenit din 1992 „Academia Cațavencu”, și semnatar al rubricilor de interviu și reportaj. Între 2011 și 2014 a fost reporter la săptămânalul „Cațavencii”. Colaborează la „Dilema Veche” (din 1998) și la „Cotidianul” (2004-2009). Este fondatorul secțiunii „Perspektiva” de pe HotNews.ro. Este cadru didactic asociat la Departamentul de Ştiinţe ale Comunicării din Facultatea de Litere. A publicat Vieţaşii de pe Rahova (2005), Cartea vieţii mele (2007), Dicționarul ideilor fixe (2009), 101 cărți românești de citit într-o viață (2012).

Catherine Lovey

(România / Romania)

Catherine Lovey este o scriitoare de limbă franceză, născută în 1967 în Elveția, în munții din cantonul Valais. A studiat relațiile internaționale și mai târziu criminologia. A lucrat ca jurnalistă în presa scrisă, specializându-se în economie și finanțe. Primul său roman, L’homme interdit, apărut la Editura Zoe în 2005, pune în scenă un afacerist a cărui soție a dispărut și care trebuie să se ocupe de copii și de casă. Au apărut ulterior Cinq vivants pour un seul mort (2008), Un roman russe et drôle (2010) și Monsieur et Madame Rivaz (2016), tradus în limba română la Editura Școala Ardeleană de Florica Ciodaru-Courriol (Domnul și doamna Riva, 2017). Un scurt eseu (Și dacă timpul nu ar mai fi bani?) a apărut în franceză și germană la Editura Der Gesunde Menschenversand și pe site-ul www.essaisagites.ch. Scriitoarea publică articole pe blog, cronici originale și începe să scrie texte pentru teatru, unde pune în scenă mai ales voci feminine: Revenantes, Texte pour une comédienne seule, Chute de guerrier.

Teodora Matei

(România / Romania)

Teodora Matei s-a născut în 1971 la Ploiești. Pseudonim literar al Elenei Teodora Mateiu. A debutat literar cu nuvela Stăpânul castelului (2012, revista „Nautilus”). Colaborare cu „CPSF”, „Gazeta cărților”, „Revista bibliotecarilor prahoveni”, „Argos”, „Fantastica”, Ficțiuni.ro, „Gazeta SF”, „Helion Online”, „Nautilus”, „Rânduri cu dichis”, „Revista de suspans”. A publicat volume de SF – trilogia Omul-flutur (în colaborare cu Lucian-Dragoș Bogdan): Omul-fluture (2015), Maya (2016), Sindromul Charlotte (2017); Stăpânul castelului (2016), Fetița-de-diamant (2016), Aripile tatălui (2017), O noapte la castel (2018), crime – Cel-ce-simte (2016), În mintea comisarului (2017), Lumânări vii (2018) și romance – Tot timpul din lume (2017).

Marin Mălaicu-Hondrari

(România / Romania)

Marin Mălaicu-Hondrari s-a născut în 1971 la Sângeorz-Băi. Este scriitor și traducător. A publicat Zborul femeii pe deasupra bărbatului (poeme, 2004; Premiul Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Cluj-Napoca), Cartea tuturor intenţiilor (2006), Apropierea (roman, 2010), La două zile distanţă (poeme, 2011; Premiul revistelor „Poesis international” şi „Transilvania”) şi Lunetistul (roman, 2013; Premiul pentru Literatură al oraşului Bistriţa; nominalizare în cadrul Galei Premiilor Radio România Cultural, secţiunea „Proză”, nominalizări la Premiul Naţional de Proză al „Ziarului de Iaşi” şi la Premiile revistei „Observator cultural”). A scris în colaborare cu regizorul Tudor Giurgiu scenariul după romanul Apropierea.

Nicoleta Nap

(România / Romania)

Nicoleta Nap a absolvit Facultatea de Filosofie și Facultatea de Drept, a lucrat 12 ani în presa scrisă, la Cluj-Napoca, și a cântat într-o trupă punk. Din 2013 locuiește în București. Volumul ușor desincronizat, aproape imperceptibil, publicat la Casa de Editură Max Blecher în anul 2017, reprezintă debutul ei editorial. A tradus din limba engleză pentru revista „Poesis international”.

Cristina Nemerovschi

(România / Romania)

Cristina Nemerovschi s-a născut în 1980 la București. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universității București și un master în cadrul aceleiași facultăți, cu o disertație de filosofie a matematicii. A debutat în 2010 cu romanul Sânge satanic, care a fost comparat de critica literară cu opere-cult ale unor autori precum J.D. Salinger, Henry Miller, Irvine Welsh, Chuck Palahniuk, Bret Easton Ellis sau Anthony Burgess. A fost distins cu Premiul „Tiuk!” pentru debut, cu titlul Cartea anului 2010, Cartea anului 2011 pentru a doua ediție, ales printre finaliștii Premiers Romans En Lecture. Au urmat alte 14 romane, o parte fiind grupate sub forma unor trilogii, toate având succes atât de public, cât și o receptare critică entuziastă. Proza autoarei a fost inclusă în numeroase antologii, românești și internaționale. Romanul Păpușile i-a adus nominalizarea la Gala Tinerilor Scriitori – Cel mai bun prozator al anului 2014. Romanele Sânge satanic, Pervertirea, Ani cu alcool și sex, Rezervația unicornilor, nymphette_dark99, Ultima vrăjitoare din Transilvania, Vicky, nu Victoria, Cum a ars-o Anghelescu o lună ca scriitor de succes, Păpușile, Rockstar, Zilele noastre care nu vor mai fi niciodată, Dresoarea au inspirat fiecare numeroase manifestări artistice: poezie, piese de teatru, arte vizuale, muzică. În prezent are în lucru romanul Răzvrătiții și seria fantasy Cronicile fetei lup.

Radu Nițescu

(România / Romania)

Radu Nițescu s-a născut în 1992 la București. A debutat în 2012 cu volumul de poezie gringo, apărut la Casa de Pariuri Literare. Patru ani mai târziu a publicat Dialectica urșilor, la Casa de Editură Max Blecher, volum care a primit Premiul pentru poezie în limba română oferit de Clubul de lectură „Nepotu’ lui Thoreau”. A avut lecturi în mai multe orașe și a participat la mai multe festivaluri de poezie, cum ar fi Poets in Transylvania, Poezia e la Bistrița, Sofia: Poetics, selecții din poemele sale fiind traduse în engleză, germană, bulgară, turcă și ebraică. La începutul lui 2016 a fost unul dintre invitații Institutului Cultural Român în cadrul Literaturwerkstatt Berlin, iar în noiembrie 2017 a avut o lectură în cadrul tîrgului de carte TUYAP din Istanbul. A colaborat cu revistele „Poesis international”, „Zona nouă”, SUBCAPITOL.

Roland Orcsik

(România / Romania)

Roland Orcsik s-a născut în 1975 în Becse (Serbia). Din 1992 trăiește în Szeged. Lucrează la Universitatea din Szeged, în cadrul Institutului de Studii Slavonice. Orcsik este unul dintre editorii revistei lunare de literatură maghiară „Tiszatáj”. Scrie poezie, critică și traduce din mai multe limbi ex-iugoslave în limba maghiară. Cercetarea sa se concentrează asupra contactelor literare maghiare și ex-iugoslave. Până în prezent a publicat patru volume de poezie, iar cartea sa Mahler downloaded  este tradusă în limba sârbă. Rule of Thirds (2015) – Regula de trei este ultima lui colecție publicată. Primul său roman a fost publicat în 2016 sub titlul Phantomcommando (traducerea în limba română va apărea în octombrie 2018, cea în limba sârbă în 2019). A primit prestigioase premii literare pentru operele sale traduse în limbile cehă, engleză, franceză, croată, germană, greacă, română, slovenă, spaniolă și sârbă. El cântă la „anti-instrumentele” sale în formația de punk psychodelic de prostituate „Lajka”.

Florin Partene

(România / Romania)

Florin Partene s-a născut în 1974 la Maieru, județul Bistrița-Năsăud. A debutat cu volumul Reverența, Editura Vinea, București, 2007. A obținut Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu” – Opera Prima, 2007. A mai publicat volumul de versuri Liber de causis, Editura Charmides, Bistrița, 2013. Este prezent cu versuri în mai multe antologii.

Adelin Petrișor

(România / Romania)

Adelin Petrișor s-a născut în 1975 la Buzău. Este unul dintre cei mai cunoscuți jurnaliști de război din România. Și-a început cariera în anul 1994, la postul de radio 2M+. A lucrat la Tele 7abc, TVR, Antena 1 și Realitatea TV. În prezent este corespondent special al televiziunii publice. A transmis din Irak, Afganistan, Liban, Israel, Algeria, Albania, Egipt, Tunisia, Siria și alte zone de conflict. În 2006 a realizat un reportaj în închisoarea americană Guantanamo. În timpul ofensivei americane din Irak, în 2003, a fost singurul corespondent român care a transmis din Bagdad. De-a lungul timpului a intervievat personalități precum Yasser Arafat, Ehud Barak, Benjamin Netanyahu, Valentino Rossi, ayatollahul Mohammad Fadlallah, Jaap de Hoop Scheffer. A fost distins cu Marele Premiu APTR în 2003, Premiul pentru cel mai bun reportaj în 2007 și Premiul pentru documentar politic în 2009. În 2012 a participat la International Photography Awards (Los Angeles) cu cinci fotografii realizate în Coreea de Nord, fiind printre finaliștii la Marele Premiu „Discovery of the year”, adjudecându-și Premiul la secțiunea „Editorial Non-Pro”. Documentarul Coreea de Nord, nimic de invidiat a rulat la TIFF în 2012. În 2013 a fost ales în selecția oficială la ASTRA Film Festival Sibiu, unul dintre cele mai importante festivaluri de documentare din Europa de Est. A publicat la Editura Polirom Războaiele mele (2010), albumul de fotografii Coreea de Nord, un lagăr cât o țară (2012) și Țara cu un singur gras (2013).

Ioan Es. Pop

(România / Romania)

Ioan Es. Pop s-a născut în 1958 la Vărai, județul Maramureş. Printre cărţile publicate: Ieudul fără ieşire, Editura Cartea Românească, 1994, Premiile pentru debut ale Uniunii Scriitorilor din România şi din Republica Moldova; Porcec, Editura Cartea Românească, 1996; Pantelimon 113 bis, Editura Cartea Românească, 1999, Premiul Academiei Române, Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Premiul pentru Poezie al Oraşului Bucureşti; Petrecere de pietoni, Editura Paralela 45, 2003, Premiul Uniunii Scriitorilor din România; Unelte de dormit, Editura Cartea Românească, 2011, Premiul „Cartea de Poezie a Anului 2011”, oferit de Fundaţia Naţională pentru Ştiință şi Artă din București; Premiul Radio România Cultural; Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti; 1983. Marş/2013. Xanax, Editura Charmides, 2013; Arta fricii, Editura Charmides, 2016, Premiul „Scriitorul lunii iulie 2016” al Uniunii Scriitorilor din România – Filiala Iaşi. A fost laureatul primei ediţii (2009) a Premiilor Niram Art de la Madrid. Radiodifuziunea Suedeză l-a desemnat Poetul Lunii August (2010). Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova i-a acordat, în anul 2012, Premiul „Primăvara Europeană a Poeţilor”. În 2016, la Veneția, Italia, i s-a decernat Premiul „Ciampi Valigie Rosse”, pentru volumul Un giorno ci svegliamo vivi.

Bogdan Răileanu

(România / Romania)

Bogdan Răileanu s-a născut în 1980 la Buftea. A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din București. În 2015 a debutat în revista „iocan”. În 2017 i-a apărut la Editura Polirom volumul de proză scurtă Tot spațiul dintre gândurile mele, nominalizat la Premiul pentru debut al „Observatorului Cultural” și la Premiul „iocan” în 2018. În mai 2018 a publicat romanul Dinții ascuțiți ai binelui, la Editura Humanitas. Lucrează într-o agenție de publicitate din București. În 2018, a publicat la Editura Muzeelor Literare Iași Povestea lui Constantin Negruzzi.

Adina Rosetti

(România / Romania)

Adina Rosetti este născută în 1979 la Brăila. A absolvit în 2001 o facultate economică, apoi un curs post-universitar de jurnalism. Din 2004 a lucrat ca jurnalist pentru mai multe publicații: „Dilema Veche”, „Dilemateca”, „Time Out București”, „ELLE Romania”, „Unica”, „Esquire”, „BeWhere”, „Omnivor”, „Formula As”, „CR Fashion Book #2”. A primit Premiul „Tânărul Jurnalist al Anului 2007” (secţiunea Cultură), acordat de Freedom House. A publicat două volume pentru adulți: Deadline (roman, Curtea Veche Publishing, 2010, 2011; tradus în limba franceză, Mercure de France, 2013) și De zece ori pe buze (proză scurtă, Curtea Veche Publishing, 2015). Este și o apreciată scriitoare de literatură pentru copii: Domnișoara Poimâine și joaca de-a Timpul (ilustrații de Cristiana Radu; 2014, 2015, 2016), De ce zboară vrăjitoarele pe cozi de mătură (ilustrații de Cristiana Radu, 2016, 2017), Cartea Curajului (ilustrații de Alexia Udriște, 2016), Povestea kendamei pierdute (ilustrații de Irina Dobrescu, 2018), Aiurea-n Tramvai (ilustrații de Livia Coloji, 2018). Este membru fondator De Basm – Asociația Scriitorilor pentru Copii și Adolescenți.

Andra Rotaru

(România / Romania)

Andra Rotaru s-a născut în 1980 la București. Este fondatoarea revistei „Crevice”. A publicat Într-un pat, sub cearșaful alb (Editura Vinea, 2005, Editura Fractalia 2015), recompensat cu Premiul „Mihai Eminescu”, Opera Prima, Premiul Asociației Scriitorilor din București, Premiul „Tudor Arghezi”, Premiul „Iustin Panța” și Premiul „Ion Vinea”, En una cama bajo la sábana blanca (traducerea volumului de debut în spaniolă, 2008), Ținuturile sudului (Editura Paralela 45, 2010), Lemur (Editura Cartea Românească, 2012). Lemur a fost distins cu Premiul „Tânărul poet al anului”, în cadrul Galei Tinerilor Scriitori (2013). Volumul e publicat în SUA, la Editura Action Books, traducere de Florin Bican (2018). În 2017, texte din Tribar au câștigat Premiul revistei americane „Asymptote Journal” (traducere de Anca Roncea). Tribar a apărut în România în 2018, la Editura Nemira, colecția „Vorpal”.

Veronica Roth

(Statele Unite ale Americii / United States of America)

Veronica Roth este numărul 1 în topul „New York Times” al celor mai bine vânduți autori, pentru seria „Divergent” (Divergent, Insurgent, Allegiant) și Four: A Divergent Collection. Primul volum al trilogiei a primit Goodreads Choice Award în anul 2011, a fost considerat cea mai bună carte a anului 2011 de către „Publishers Weekly” și a câștigat premiul YALSA 2012 – Teens’ Top Ten. Trilogia a fost adaptată într-o serie de filme care s-au bucurat de un imens succes. Carve the Mark, publicat în ianuarie 2017, a intrat direct pe locul 1 în lista „New York Times” a celor mai bine vândute cărți, rămânând în această poziție vreme de optsprezece săptămâni. The Fates Divide, cea de-a doua parte a seriei „Carve the Mark”, a debutat de asemenea pe primul loc în lista „New York Times” și continuă să atragă un număr uriaș de cititori. Născută în Mount Kisco, New York, Veronica Roth s-a mutat în Hong Kong și Germania, împreună cu familia, înainte de a se stabili la Barrington, Illinois. A scris primul volum din seria care avea să o facă celebră, „Divergent”, în timp ce urma cursurile Universității Northwestern, unde a absolvit cu magna cum laude și a obținut diploma în literatura engleză și scriere creativă în 2010. Cărțile ei sunt publicate în România la Editura Corint, colecția „Leda Edge”.

Dorina Rusu

(România / Romania)

Dorina Rusu was a journalist during the complicated period of the 90s and witnessed most of the important events of those years. She wrote for Opinia Studențească, Cuvântul, Zig-Zag, România Liberă, Ziua. He has collaborated with Radio Free Europe and worked at TVR. She was married to the liberal politician Horia Rusu, and after his death in 2001 she managed the foundation with the same name for ten years, which promoted the ideas of classical liberalism and Western capitalism. She collaborated in several electoral campaigns, including Crin Antonescu’s 2009 campaign and that of Klaus Iohannis in 2014. Since 2015 she has been a member of the National Audiovisual Council.

Alexandra Rusu

(România / Romania)

Alexandra Rusu este editor de carte, digital copywriter, cofondator Booktopia.ro. A studiat literatura la București, Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, și la Berlin, European College of Liberal Arts. A publicat în „Evenimentul Zilei”, „New York Times Book Review”, „Cosmopolitan”, „The Institute” și în antologia De la Waters la Similea: Oameni cool scriu despre muzica lor (Humanitas, 2013). A tradus Paul Auster, În țara ultimelor lucruri (Humanitas, 2005). În 2016, a publicat la Editura Vellant Cartea năsoaselor.

Kamila Shamsie

(Pakistan, Marea Britanie / Pakistan, Great Britain)

Kamila Shamsie este autoarea a șapte romane. Cel mai recent, Home Fire, a fost nominalizat pentru Man Booker Prize – 2017 și a câștigat Women’s Prize – 2018. A God in Every Stone a fost nominalizat pentru Premiul Baileys, Premiul Walter Scott pentru Ficțiune Istorică și Premiul DSC pentru Literatură din Asia de Sud. Trei dintre romanele sale au fost premiate de Academia de Litere din Pakistan. Kamila Shamsie este membră a Societății Regale de Literatură, iar în 2013 a fost numită Best of Young British Novelist de către celebra publicație „Granta”. În 2014, i-a apărut în limba română cartea Kartografie, la Editura Polirom. A crescut în Karachi, iar în prezent locuiește în Londra.

Goce Smilevski

(Macedonia / Macedonia)

Goce Smilevski s-a născut în 1975 la Skopje (Macedonia). A studiat la Universitatea din Praga, Universitatea Central Europeană din Budapesta și Universitatea Ss. Cyril și Methodius din Skopie. Este autorul mai multor romane, printre care Sestrata na Zigmund Frojd (Sora lui Freud), care a fost tradus în mai mult de treizeci de limbi. În România, romanul a fost publicat de Editura Polirom, în traducerea lui Octavian Blenchea. Pentru lucrările sale de ficțiune, Goce Smilevski a câștigat diverse premii internaționale, printre care Premiul Uniunii Europene pentru Literatură, Premio Per la Cultura Mediterranea și Premiul Inițiativei Central-Europene pentru Literatură.

Bogdan-Alexandru Stănescu

(România / Romania)

Bogdan-Alexandru Stănescu s-a născut în 1979. Este scriitor, eseist, traducător, editor, preşedintele Festivalului Internaţional de Literatură de la Bucureşti (FILB), coordonator al colecției „Biblioteca Polirom”. A debutat cu cronică literară în revista „Luceafărul” (1999), pe când era junior editor al „Ziarului de Duminică”. A publicat proză scurtă în majoritatea antologiilor Prima mea… de la Editura ART. În 2010 a publicat împreună cu Vasile Ernu volumul Ceea ce ne desparte. Epistolarul de la Hanul lui Manuc (Editura Polirom), iar în 2012 a debutat ca poet, cu volumul Apoi, după bătălie, ne-am tras sufletul (Editura Cartea Românească), nominalizat la premiile revistei „Observator cultural” şi la premiile Radio România Cultural pe anul 2012. În 2013 a publicat la Editura ART volumul Enter Ghost. Scrisori imaginare către Osip Mandelştam, iar în 2014, cel de-al doilea volum de poeme, anaBASis (Editura Cartea Românească), nominalizat la premiile Radio România Cultural. Din 2012 este doctor în literatură, cu teza Emil Botta: Ars moriendi. A tradus din Alberto Manguel, James Joyce, Tennessee Williams, William Faulkner, Sandra Newman, Edward Hirsch şi Paul Auster. În 2018 a beneficiat de o rezidență FILIT.

Moni Stănilă

(România, Republica Moldova / Romania, Republic of Moldova)

Moni Stănilă s-a născut în 1978 la Tomeşti, judeţul Timiş. A studiat teologie ortodoxă la Timişoara şi Sibiu. Din 2010 trăieşte la Chişinău, unde lucrează în presă ca editorialist la cel mai citit ziar de limbă română, „Timpul de dimineaţă”, şi conduce împreună cu Alexandru Vakulovski cenaclul literar Republica al Bibliotecii  Municipale din Chișinău. A publicat jurnalul de convertire Iconostas (Editura Graphe, 2007); volumele de poezie Postoi parovoz. Confesiunile dogmatistei (Editura Ninpress-Charmides, 2009); Sagarmatha (Editura Tracus Arte, 2012); Colonia fabricii (Editura Cartea Românească, 2015); O lume din evantaie, pe care să nu o împarți cu nimeni (Editura Charmides, 2017), romanele Al 4-lea (Editura Tracus Arte, 2013) și Războiul solomonarilor (Editura Polirom, 2018). Poemele sale au fost traduse în germană, engleză, franceză, suedeză, rusă, azeră, turcă.

Jón Kalman Stefánsson

(Islanda / Iceland)

Jón Kalman Stefánsson s-a născut în 1963 la Reykjavik (Islanda). A creat în lucrările sale o lume fictivă unică și încântătoare, înglobată într-o serie de romane și povestiri interconectate. Patru dintre volumele sale au fost nominalizate la Premiul pentru Literatură acordat de Consiliul Nordic. În 2005, Jón Kalman a primit Premiul Literar Islandez pentru Sumarljós og svo kemur nóttin (Lumina de vară, apoi se lasă noaptea), un volum de povestiri legate între ele. Stefánsson a obținut recunoașterea internațională odată cu Trilogia fiordurilor, incluzând volumele Între cer și pământ, Tristeţea îngerilor și Inimă de bărbat, în urma căreia a câștigat numeroase premii și i s-a propus producția unui film de lung metraj (Spellbound Productions & Cap Horn Film). Prima carte din următoarea sa serie, Peștii nu au picioare, a fost nominalizată pentru International Man Booker Prize și a primit numeroase alte distincții internaționale. Cel mai recent roman al său, Povestea lui Ásta (2017), a devenit un imediat una dintre cele mai bine vândute cărți de ficțiune în Islanda. Printre distincțiile obținute, amintim: nominalizare la Premiul pentru Literatură islandeză – 2018, nominalizare la International Man Booker Prize – 2017, nominalizare la IMPAC Dublin – 2015, nominalizare la Prix Médicis 2015, nominalizare la Premiul pentru Literatură Franceză în 2015, câștigător al Premiului pentru Literatură al Consiliului Nordic, câștigător al Premiului LIRE pentru cel mai bun roman străin din 2015, câștigător al Premiului Millepages în 2015.

Robert Şerban

(România / Romania)

Robert Şerban s-a născut în 1970 la Drobeta-Turnu Severin. Este scriitor, jurnalist și editor. Absolvent al Facultăţii de Arte şi Design şi al Facultăţii de Construcţii, ambele din Timișoara, oraș în care trăiește. Este președintele Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara. Realizator și moderator al emisiunii culturale „Piper pe limbă”, difuzată de TVR Timișoara și TVR 3, și redactor al revistei „Orizont”. A publicat 20 cărți de beletristică, majoritatea de poezie, pentru care a primit mai multe premii literare. A fost invitat la festivaluri internaționale de literatură și a susținut lecturi publice din creația sa în Serbia, Germania, Elveția, Austria, Ungaria, Israel, Polonia, Ucraina, Cehia, Marea Britanie, Spania, Portugalia, Belgia, Danemarca. Poeziile i-au apărut în antologii, publicații ori volume proprii în limbile germană, sârbă, maghiară, poloneză, cehă, engleză, spaniolă, franceză, italiană, olandeză, macedoneană, daneză, norvegiană, ebraică, suedeză, arabă, ucraineană, idiș etc.

Irina Teodorescu

(România / Romania)

Irina Teodorescu s-a născut în 1979 la București și trăiește în Franța din anul 1998. Este scriitoare de limbă franceză de origine română. În urma unei colecții de texte scurte (Treize, Editura Émue, 2011), a publicat trei romane în limba franceză la Editura Gaïa/Actes Sud: La malédiction du bandit moustachu (2014), Les Etrangères (2015) și Celui qui comptait être heureux longtemps (2018), distinse cu diverse premii literare. Primul său roman în limba română a apărut la Editura Polirom în 2016 cu titlul Blestemul tâlharului mustăcios. Colaborează deseori la diverse publicații, ultima fiind o culegere colectivă apărută la Editura Inculte Le Livre des places (2018). În acest moment, Irina Teodorescu lucrează la un nou roman, la două piese de teatru și pregătește o expoziție de desene.

Daniel Timariu

(România / Romania)

Daniel Timariu s-a născut la Râmnicu Vâlcea. Este programator de profesie, iar din 2014, și scriitor de literatură SF & Fantasy. A debutat în 2015, în revista „Helion”, cu povestirea Din lift. Colaborează cu mai multe reviste de gen, printre care „Helion”, „Gazeta SF”, „Revista de suspans”, „Argos magazine”, „iocan”, „Știință&Tehnică”. În 2016, a publicat două volume de povestiri, Amețeli postlumice și Fete în roșu și alte povestiri polițiste, iar în 2017, două romane în seria „Tenebre”: Cazul Laura și Labirintul.

Carl Frode Tiller

(Norvegia / Norway)

Carl Frode Tiller s-a născut în 1970 la Namsos (Norvegia). Este istoric prin formare, dar a devenit scriitor de ficțiune din 2001, când a publicat prima sa carte, Skråninga (Panta), obținând în urma apariției numeroase premii, printre care Premiul pentru Debut Tarjei Vesaas. Consacrarea sa ca scriitor a venit odată cu trilogia Innsirkling (Încercuire – 2007, 2011, 2014), pentru care a fost distins cu Premiul Brage, Premiul Norwegian Critics, Premiul Hunger, fiind totodată nominalizat de două ori (pentru primele două volume) la Premiul pentru Literatură acordat de Consiliul Nordic. Cea mai recentă carte a sa este Begynnelser (Începuturi), apărută în 2017, care este de asemenea nominalizată la Premiul pentru Literatură acordat de Consiliul Nordic. Tiller a mai scris și piese de teatru. Locuiește în Trondheim, Norvegia, cu soția sa și cele trei fiice.

Alex Tocilescu

(România / Romania)

Alex Tocilescu s-a născut în 1977 la București. Este scriitor, dramaturg, muzician și copywriter. A absolvit secția de Studii Americane a Universității din Frankfurt. A debutat în 2005 cu volumul de proză scurtă Eu et al. (Editura Polirom), urmat de romanul Carne crudă (Editura Brumar, 2007) și volumele de proză scurtă Standard (Editura Paideia, 2009) și Imperiul pisicilor (Editura Polirom, 2017). A publicat articole în „Dilema Veche”, „Vice” și „Decât o Revistă”. Cel mai recent volum al său, Adevărata carte cu pisicile lui Tocilescu, a apărut la Editura Art în 2017. Piesa sa de teatru Bun de export a fost selecționată în Festivalul Național de Teatru, 2018. A publicat la Editura Muzeelor Literare Iași Povestea lui George Topîrceanu (2018).

Andrei Ursu

(România / Romania)

Andrei Ursu s-a născut în 1984 la Timişoara. A absolvit apoi cursurile Facultăţii de Litere din cadrul Universităţii de Vest Timişoara, secţia Engleză-Germană. Şi-a dat licenţa din literatură britanică post-modernă, axându-se pe romanele lui John Fowles. A debutat la 19 ani cu un fragment de roman, neterminat, în revista „Orizont Latin” din Timişoara. La 23 de ani i s-a propus să scrie un text pentru cei şase studenţi de anul IV ai generaţiei 2006-2007, Secţia Actorie. L-a intitulat Treziţi din somn, priveam la stele, fiind jucat ca spectacol de licenţă. A fost prezentat şi la Arad, la Sala Studio a Teatrului Clasic „Ioan Slavici”, dar şi la Iaşi, în cadrul primei ediţii a Festivalului Internaţional de Teatru Studenţesc ContemporanIS, şi încă o dată la Timişoara, în cadrul StudenFest. În 2009, a scris textul în două personaje Viaţă Lights/ Moarte fără filtru, pe care l-a trimis la Concursul Naţional de Dramaturgie, 2009-2010, câştigându-l. Premiul consta în montarea spectacolului pe scena Teatrului Naţional „Mihai Eminescu” din Timişoara. Textul a fost selectat pe lista scurtă în cadrul Irish Embassy Award din 2010, iar în 2012 a ajuns pe lista scurtă a Concursului Internaţional Talking About Borders. În 2018 a beneficiat de o rezidență FILIT.

Éric Vuillard

(Franța / France)

Éric Vuillard s-a născut în 1968 la Lyon (Franța). Scriitor și cineast. A regizat două filme, L’homme qui marche și Mateo Falcone. Este autorul romanului Conquistadors (2009), recompensat cu Grand prix littéraire du Web – mențiunea specială a juriului, 2009, și cu Premiul „Ignatius J. Reilly”, 2010. A primit Premiul „Franz-Hessel”, 2012 și Premiul „Valery-Larbaud”, 2013 pentru volumele La bataille dʼOccident (2012) și Congo (2012) și, de asemenea, Premiul „Joseph-Kessel”, 2015 pentru Tristesse de la terre (2014) și Premiul „Alexandre Viallate” pentru 14 juillet (2014). Cea mai nouă carte a sa, Ordinea de zi (L’ordre du jour, 2017), a fost recompensată cu Premiul „Goncourt”, 2017.

Alex Văsieș

(România / Romania)

Alex Văsieș s-a născut în 1993 la Bistrița. A debutat cu volumul Lovitura de cap, publicat de Casa de Pariuri Literare, în 2012. În 2016 i-au fost publicate volumele Instalația (Editura Cartea Românească), pentru care i s-a acordat Premiul „Tânărul Poet al Anului”, 2016, și Oana Văsieș (Editura Charmides). Studiază literatura comparată la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca.

Tomáš Zmeškal

(Republica Cehă / Czech Republic)

Tomáš Zmeškal s-a născut la Praga, din tată congolez și mamă cehă. În 1987, a părăsit Cehoslovacia de atunci pentru a locui în Londra, unde a studiat limba și literatura engleză la King’s College. S-a întors în capitala cehă la sfârșitul anilor ’90. A predat literatură engleză la Charles University timp de câțiva ani, iar în prezent predă scriere creativă. Zmeškal a fost extrem de bine primit de critica literară încă de la debutul său cu romanul Milostný dopis klínovým písmem (Scrisoare de dragoste în scriere cuneiformă), publicat în 2008. Cartea a obținut Premiul Uniunii Europene pentru Literatură și Premiul Josef Škvorecký. De atunci, a mai publicat două cărți. Mai întâi, Životopis černobílého jehněte (Biografia mielului alb-negru), în 2009, volum parțial autobiografic, care descrie rasismul predominant în perioada comunistă și nivelul înalt al conformismului din societatea cehă. Cartea a stârnit inițial controverse, considerându-se că este lipsită de „obiectivitate” în ceea ce privește situația din Cehoslovacia, însă în prezent face parte din bibliografia obligatorie pentru examenele de literatură contemporană la nivel de liceu. Cea mai recentă carte a scriitorului, Sokrates na rovníku (Socrates la Ecuador), a apărut în 2013. Subintitulat „reportaje de familie”, volumul se centrează asupra unui personaj pornit în căutarea tatălui, drum care-l va duce până în Republica Democrată Congo. Zmeškal a publicat, de asemenea, proză scurtă și a scris câteva piese de teatru radiofonic. Cărțile sale au fost traduse în treisprezece limbi.